Am vizitat stația de asfalt pe care compania PORR o deține la Buftea.

Sesiunea de lucru a încorporat, pe lângă gazde (reprezentanți europeni ai companiei, reprezentanți ai managementului și lucrători români și străini), reprezentanți ai partenerilor sociali (sindicate și patronate), dar și ai sindicatului austriac GBH și ai Autorității Europene a Muncii.

Capacitatea de producție a stației de 150 mii tone mixuri asfaltice pe an asigură asfalt pentru lucrări importante, cum au fost cele din zona București Nord (Autostrada A2, reabilitare DJ101 și DJ711, lot 3 și lot 4, reabilitarea pistei de aterizare de la Otopeni sau DN5) și cum sunt multe altele în derulare.

Unul dintre punctele centrale ale discuțiilor a fost subiectul lucrătorilor din țări terțe. Pe fondul deficitului de forță de muncă în sectorul construcțiilor, numărul acestor lucrători este în creștere, iar trendul mai mult ca sigur va continua în anii următori. Începând cu aproximativ 3 ani în urmă, compania a început să aducă muncitori din India, concentrându-se pe meserii precum dulgheri, fierari-betoniști și zidari. În prezent, PORR România are aproximativ 200 de muncitori indieni angajați. Aceștia sunt integrați în proiecte majore de infrastructură, inclusiv construcția de autostrăzi, poduri și căi ferate.

FGS Familia și-a propus să înțeleagă întregul proces, de la recrutarea lor, integrare, nevoile acestor lucrători și să le reprezinte și apere drepturile, așa cum și alte sindicate europene au făcut-o pentru românii plecați în străinătate.

Recrutare

Procesul de recrutare implică colaborarea cu agenții specializate, care se ocupă de selecția candidaților, obținerea documentelor necesare (avize de muncă, permise de ședere) și facilitarea integrării acestora în România. De asemenea, se asigură condiții adecvate de cazare și transport pentru muncitori.

Standardele de recrutare ale companiei s-au ridicat peste cele obișnuite, dorind un model de lucru profesionist pe termen lung. De la vizitele directe în India la training-uri făcute tot acolo și verificate prin diverse teste posibile datorită tehnologiei moderne, până la întocmirea completă a documentației necesare intrării în țară, procesul nu este unul ușor și nu mulți angajatori români l-ar putea gestiona corect la acest nivel. Iar provocările, bineînțeles, continuă.

Adaptare

Odată ajunși în România, nu a durat mult să se înțeleagă că nu doar indienii trebuie să se obișnuiască și să se adapteze, dar și românii trebuie la rândul lor să se familiarizeze cu diferențele culturale. Românii chiar au beneficiat de un curs în care li s-a explicat cum să gestioneze diverse particularități de comunicare și socializare, total diferite de cutumele noastre europene.

Integrare

În primul rând, strategia de integrare abordată este una de condiții de lucru și de cazare identice pentru români și indieni. Echipele de lucru sunt mixte, lucrătorii obișnuindu-se unii cu alții. Împărțirea sarcinilor și verificarea lucrului sunt asigurate în engleză, prin traducător indian familiarizat cu diverse limbi și dialecte din diversele regiuni ale Indiei , dar, după cum am aflat, și printr-un limbaj comun pe care lucrătorii îl dezvoltă împreună.

La capitolul mâncare românească, indienii au încercat, dar până la urmă au primit condiții și utilități pentru a-și găti singuri mâncarea, în funcție de regiuni, religii și obiceiuri culinare. Nu de puține ori însă se întâmplă ca românii din clădirea de vis-a-vis să vină, purtați de mirosul aromat de condimente, în alt fel de schimb... de experiență.

Condiții

Pe lângă cazare și masă, lucrătorilor li s-au creat condiții și spații de recreere (spații verzi, foișoare, chiar un teren acoperit de fotbal). La televizoarele lor se pot urmări programe media originale din India, iar din când în când, la marile lor sărbători, lucrătorii indieni au nu doar liber, ci și petreceri organizate, pentru a mai îndulci dorul de casă.

Provocări

În ciuda eforturilor făcute de companii precum PORR pentru o comunicare eficientă (de exemplu, pentru cursurile de SSM), există în continuare lacune serioase în legislația românească privind muncitorii din țări terțe, care îngreunează procesul de integrare și protecție a acestora.

-          Lipsa traducătorilor acreditați în limbi non-europene (precum hindi, tamil, bengali etc.) reprezintă un obstacol major. Comunicarea clară în domenii esențiale – de la instruiri de securitate și sănătate în muncă, până la drepturi și obligații legale – devine adesea imposibilă sau superficială.

-          Imposibilitatea testării profesionale în altă limbă decât româna înseamnă că mulți muncitori calificați nu pot demonstra competențele lor reale, fiind excluși din meserii în care au experiență și pregătire (exemplu – un macaragiu indian era nevoit să lucreze doar meserii necalificate, pentru a nu încălca legislația).

-          Echivalarea calificărilor dobândite în afara UE este greoaie, birocratică și, uneori, imposibilă. Muncitori cu ani de experiență ajung să fie încadrați ca necalificați, doar pentru că nu există proceduri clare sau structuri care să recunoască formarea profesională internațională.

Aceste lipsuri legislative nu doar că limitează accesul la muncă decentă, ci pot duce și la exploatare, discriminare sau muncă sub nivelul de pregătire. Este esențial ca aceste aspecte să fie discutate cu autoritățile competente și îmbunătățite printr-o colaborare reală între stat, sindicate și angajatori.

O impresie foarte plăcută ne-a creat ghidul nostru indian, Gurreet, și când îi spunem așa ne bazăm și pe traducerea numelui său, cel iubitor de guru – ghidul spiritual. El ne-a condus prin stație, prezentându-ne colegi lucrători indieni și traducând mesajele noastre unii pentru alții. Odată ce reușești să treci de bariera unei amabilități dincolo de obișnuințele noastre, se poate ușor vedea că de multe ori avem aceleași nevoi și dorințe – dorul de familie, visul unei vieți mai bune, respectul pentru oameni și constructori dincolo de rasă, limbă sau orice fel de bariere.

Dacă la Buftea lucrătorii indieni au parte de condiții decente, am auzit chiar de la ei de numeroși compatrioți răspândiți prin România care trăiesc și lucrează în condiții improprii, cu drepturi fundamentale încălcate, o exploatare modernă cu care ne vom lupta prin toate mijloacele.

Colegialitate, solidaritate, respect, omenie – valori universale.

FGS Familia