Am avut plăcerea să vizităm Muzeul Muncitorilor din Danemarca (Arbejdermuseet). Pentru un sindicalist, vizita este revelatoare și de-a dreptul emoționantă, căci muzeul este o comoară de istorie socială, oferind o privire profundă asupra vieții, luptelor și culturii clasei muncitoare daneze. 

A fost o vreme, aparent îndepărtată, în realitate nu foarte demult, când lucrătorii trăiau în condiții foarte dure, în sărăcie lucie și exploatare. Ei au fost nevoiți să se organizeze și să lupte pentru niște drepturi care azi ne par normale și de la sine înțelese.

În 1879, muncitorii danezi încercau să închirieze un spațiu unde să se întâlnească. Nimeni nu voia însă să le ofere un loc al lor, în încercarea de a descuraja mișcarea muncitorească și de a nu stârni mânia autorităților. Atunci, muncitorii din Asociația Generală a Muncitorilor din Copenhaga au pus mână de la mână și și-au construit propria clădire, actualul muzeu, aflată în patrimoniul UNESCO.

Cum intri în clădire, rămâi impresionat de steagurile vechi de 150 ani – fiecare breaslă avea propriul steag cu însemnele lor. Ele sunt păstrate ca o comoară și încă sunt scoase la manifestații cu ocazii speciale.

Organizarea muzeului

Condițiile de viață și de muncă ale clasei muncitoare daneze sunt surprinse și arătate vizitatorilor printr-o serie de exponate originale.

Muzeul găzduiește o colecție vastă de materiale legate de istoria clasei muncitoare și a mișcării sindicale daneze, disponibile pentru cercetare, inclusiv o arhivă și o bibliotecă exhaustivă și o sală pentru conferințe și concerte cu melodii muncitorești de protest.

Poate unul din cele mai simbolice exponate este documentul prin care mișcarea sindicalistă și-a obținut recunoașterea, în urma "Marelui Conflict" din 1899, care a durat 5 luni. Acesta a fost un moment pivotal în istoria drepturilor muncitorilor din Danemarca, stabilind baza pentru modelul de dialog social danez. O adevărată constituție fondatoare a drepturilor lucrătorilor, actul este expus lângă un bocanc găurit și un steag sindicalist (trifoiul cu 3 foi în formă de 8, simbolizând echilibrul dintre muncă și viața privată, cu câte 8 ore pentru muncă, odihnă și viața personală).

Muzeul evită narativa "elitelor", concentrându-se pe oamenii obișnuiți. Printre exponatele cele mai emoționante, amintim: 

·       O carte de salarii din 1912, care arată diferențele dintre salariile bărbaților și femeilor. 

·       O scrisoare a unui muncitor tânăr către familia sa, descriind condițiile dure din fabrici. 

Copiii și tinerii până în 18 ani au acces gratuit la muzeu, având chiar o zonă interactivă dedicată lor, ce le permite să experimenteze viața din trecut prin jocuri de rol, unde pot încerca meserii istorice (ex. zidar, croitor). Mai există un magazin alimentar, o școală de dans, o fabrică de bere, o sală de clasă reconstruită din anii 1920, unde vizitatorii pot scrie cu cerneală și penițe, precum și jucăriile rudimentare cu care se jucau copiii în trecut, atunci când nu munceau cot la cot cu părinții.

Găsim aici și busturile pionerelor mișcării de emancipare și de egalitate a femeilor, inclusiv în piața muncii, și se pot asculta înregistrări cu discursurile lor, inclusiv cele în care încurajau bărbații la acțiune.

Muzeul își propune să întărească ideea unei societăți egale și juste prin crearea de sesiuni captivante și întâlniri cu istoria. Modul în care este organizat pare a ne spune că „noi, cei care ne ocupăm de acest muzeu, colectăm, conservăm, explorăm, comunicăm și actualizăm moștenirea culturală a mișcării muncitorilor și istoria condițiilor de muncă și a vieții de zi cu zi în Danemarca”.

Te-am făcut curios? Până vei putea ajunge la muzeu, iată și alte lucruri inedite din cadrul lui:

· Documente ale primei greve generale din Danemarca (1872), considerată începutul luptei organizate pentru drepturile muncitorilor în Danemarca.

·       ·  Artefacte din Greva din 1899 (Mare Conflict), care a condus la recunoașterea drepturilor sindicale, după greve și boicoturi de ambele părți

·       ·  Interviuri video cu muncitori care au participat la proteste în anii 1970–1980. 

·      ·   Recreează o fabrică textilă din anii 1880, cu mașinării originale și înregistrări audio ale zgomotului industrial.

·       ·  Vizitatorii pot explora apartamente amenajate ca în secolele XIX-XX, inclusiv locuința originală a familiei Sørensen, care s-a mutat în Copenhaga în 1885, modestă, cu camere umede și înghesuite.

·       ·  O garsonieră tipică din anii 1930, cu mobilier simplu și fotografii de familie și o replică a unei bucătării din anii 1950, ilustrând modernizarea lentă a condițiilor de viață.

·       ·  Se poate savura o ceașcă de cafea din cicoare în cafeneaua originală și un prânz tradițional danez în restaurantul autentic de la subsol din 1892.

·       ·  Expoziții precum „We Are the Workers”: Prezintă realitățile dure ale vieții muncitorilor în jurul anului 1900, cu obiecte originale, mobilier, unelte și articole casnice care ilustrează condițiile sociale și economice ale vremii. Sau „150 years of industrial work”: Include artefacte și materiale din industria daneză, precum echipamente de lucru de la fabricile Carlsberg sau șantierele navale B&W din anii 1950, recreând atmosfera fabricilor și a muncii industriale.

·       ·  Expoziții temporare, precum "Femeile în Fabrica de Război"** (1940–1945): Rolul femeilor în industria militară din timpul ocupației germane, "Muncitori Străini în Danemarca": Impactul imigranților (polonezi, turci, români) pe piața muncii daneză.

·       ·  Workshop-uri de istorie orală: Vizitatorii își pot înregistra amintiri legate de muncă.

·       ·  Sute de poze expuse cu lucrători și sindicaliști, de la primele clișee până în perioada modernă, plus o arhivă digitală cu peste 10.000 de fotografii și documente sindicale disponibile online

Concluzie

Muzeul are colaborări cu sindicatele pentru a păstra istoria luptelor sindicale și a promova conștientizarea socială. Arbejdermuseet nu doar documentează trecutul, ci și stimulează dezbateri asupra problemelor sociale și culturale contemporane, reflectând asupra contribuției muncitorilor la dezvoltarea statului social danez și a societății moderne.

Vizita delegației FGS Familia la Muzeul Muncitorilor din Copenhaga a fost posibilă datorită proiectului „Consolidare sindicală în construcții – COSICO” (SMIS302022), finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Educație și Ocupare 2021 – 2027.