• Home
  • Muncitori detasati
  • Legislatie
  • DIRECTIVA 96/71/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii

DIRECTIVA 96/71/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii

PARLAMENTUL EUROPEANȘ?

I CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în
special articolul 57 alineatul (2)si articolul 66,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189b din
tratat (3),


(1) întrucât, în temeiul articolului 3 litera (c) din tratat, eliminarea,
între statele membre, a obstacolelor în calea liberei
circulații a persoanelor ș
?
i a serviciilor reprezintă unul din
obiectivele Comunității;
(2) întrucât, pentru prestarea serviciilor, orice restricții pe
motive de cetățenie sau condiții de reș?
edință sunt interzise,
conform tratatului, cu începere de la sfârș?
itul perioadei de
tranziție;
(3) întrucât realizarea pieței interne asigură un mediu dinamic
prestării de servicii pe plan transnațional, care obligă un
număr din ce în ce mai mare de întreprinderi să detaș?
eze
temporar salariați pe teritoriul unui stat membru, altul
decât statul în care sunt angajați în mod obiș?
nuit;
(4) întrucât prestarea de servicii poate lua fie forma executării
lucrărilor de către o întreprindere în nume propriu sau în
coordonarea sa, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea
respectivăș?
i destinatarul prestării de servicii, fie
forma punerii la dispoziție de lucrători în vederea utilizării
lor de către o întreprindere, în cadrul unui contract public
sau privat;
(5) întrucât un astfel de tip de promovare a prestării de servicii
la nivel transnațional necesită condiții de concurență loială
ș?
i măsuri care să garanteze respectarea drepturilor lucrătorilor;
(6) întrucât dobândirea de către raporturile de muncă a unei
dimensiuni transnaționale ridică probleme în ceea ce priveș
?
te legislația aplicabilă acestor raporturi de muncă; întrucât
este necesar, în interesul părților, să se prevadă condiții
de lucru ș
?
i de angajare aplicabile raporturilor de muncă
avute în vedere;
(7) întrucât Convenția de la Roma din 19 iunie 1980 privind
legea aplicabilă obligațiilor contractuale (4), semnată de 12
state membre, a intrat în vigoare la data de 1 aprilie 1991
în majoritatea statelor membre;
(8) întrucât articolul 3 din convenția menționată prevede, ca
regulă generală, libertatea de alegere a legii aplicabile de
către părți; întrucât, în absența libertății de alegere, în temeiul
articolului 6 alineatul (2), contractul este reglementat de
legea țării în care lucrătorul, executând contractul, îș?
i desfăș
?
oară în mod obiș?
nuit activitatea, chiar dacă este detaș?
at
temporar într-o altă țară, sau, în cazul în care lucrătorul nu
îș?
i desfăș?
oară în mod obiș?
nuit activitatea într-o singură
țară, de legea țării în care se găseș?
te unitatea care a angajat
lucrătorul, cu excepția cazului în care, din ansamblul
(1) JO C 225, 30.8.1991, p. 6ș?
i
JO C 187, 9.7.1993, p. 5.
(2) JO C 49, 24.2.1992, p. 41.
(3) Avizul Parlamentului European din 10 februarie 1993 (JO C 72,
15.3.1993, p. 78), Poziția comună a Consiliului din 3 iunie 1996
(JO C 220, 29.7.1996, p. 1) ș
?
i Decizia Parlamentului European din
18 septembrie 1996 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia
Consiliului din 24 septembrie 1996. (4) JO L 266, 9.10.1980, p. 1.
05/vol. 4 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 29
împrejurărilor rezultă că respectivul contract este mai
strâns legat de o altă țară, în acest caz aplicându-se legea
țării respective;
(9) întrucât, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din convenția
menționată, alegerea de către părți a legii aplicabile nu
poate avea ca rezultat privarea lucrătorului de protecția pe
care i-o asigură dispozițiile imperative ale legii care, în
temeiul alineatului (2) din articolul menționat, s-ar aplica
în cazul în care legea aplicabilă nu este aleasă;
(10) întrucât articolul 7 din convenția menționată prevede, în
anumite condiții, aplicarea, în paralel cu legea declarată
aplicabilă, a dispozițiilor imperative ale unei alte legi, în
special cea a statului membru pe teritoriul căruia lucrătorul
este detaș?
at temporar;
(11) întrucât, conform principiului priorității dreptului
comunitar, prevăzut la articolul 20, convenția menționată
nu aduce atingere aplicării dispozițiilor care, în anumite
aspecte, reglementează conflictul de legi în materie de obligații
contractuale,ș
?
i care sunt incluse în acte ale instituțiilor
Comunităților Europene sau în legislațiile naționale
armonizate care pun în aplicare aceste acte;
(12) întrucât dreptul comunitar nu împiedică statele membre să
extindă domeniul de aplicare a legislațiilor lor naționale
sau a convențiilor colective de muncă încheiate de partenerii
sociali la orice persoană care desfăș?
oară o muncă salariată,
inclusiv cu caracter temporar, pe teritoriul lor, chiar
dacă angajatorul îș?
i are sediul într-un alt stat membru;
întrucât dreptul comunitar nu interzice statelor membre să
garanteze respectarea acestor norme prin mijloacele corespunzătoare;
(13) întrucât legislațiile statelor membre trebuie coordonate
astfel încât să se prevadă un nucleu de norme imperative
de protecție minimă, care trebuie respectate, în țara gazdă,
de angajatorii care detaș?
ează lucrători în vederea executării
unor lucrări cu caracter temporar pe teritoriul statului
membru în care sunt prestate serviciile; întrucât o astfel de
coordonare nu poate fi asigurată decât pe baza dreptului
comunitar;
(14) întrucât un „nucleu dur” de norme de protecție, clar definite,
ar trebui respectate de către prestatorul de servicii,
indiferent de durata detaș?
ării lucrătorului;
(15) întrucât este necesar să se prevadă că, în anumite cazuri
bine delimitate de lucrări de montare sau instalare a unor
bunuri, nu se aplică dispozițiile privind salariul minim ș
?
i
durata minimă a concediului anual plătit;
(16) întrucât, de asemenea, este necesară o abordare mai
flexibilă a punerii în aplicare a dispozițiilor privind salariul
minim ș
?
i durata minimă a concediului anual plătit;
întrucât, dacă durata detaș?
ării nu depăș?
eș?
te o lună, statele
membre pot deroga, în anumite condiții, de la dispozițiile
privind salariul minim sau pot prevedea posibilitatea de
derogare prin convenții colective; întrucât, în cazul în care
lucrările executate sunt nesemnificative, statele membre
pot deroga de la dispozițiile privind salariul minim ș
?
i
durata minimă a concediului anual plătit;
(17) întrucât normele imperative de protecție minimă în vigoare
în țara gazdă nu pot împiedica aplicarea unor condiții de
muncă ș
?
i de încadrare în muncă mai favorabile pentru
lucrători;
(18) întrucât este necesară respectarea principiului potrivit
căruia întreprinderile cu sediul în afara Comunității nu
trebuie să se bucure de un tratament mai favorabil decât cel
acordat întreprinderilor cu sediul pe teritoriul unui stat
membru;
(19) întrucât, fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare,
prezenta directivă nu impune nici obligația de a recunoaș?
te
din punct de vedere juridic existența întreprinderilor cu
încadrare în muncă temporară, nici nu împiedică aplicarea
de către statele membre a legislației privind punerea la dispoziție
de lucrătoriș?
i întreprinderi cu încadrare în muncă
temporară pe lângă întreprinderile care nu îș?
i au sediul pe
teritoriul lor, dar care exercită activități în cadrul prestării
de servicii;
(20) întrucât prezenta directivă nu aduce atingere nici acordurilor
încheiate de Comunitate cu țări terțe, nici legislației
statelor membre cu privire la accesul pe teritoriul lor al
prestatorilor de servicii din țări terțe; întrucât prezenta
directivă nu aduce atingere nici legislației naționale cu privire
la condițiile de admitere,ș
?
edereș?
i încadrare în muncă
a lucrătorilor resortisanți ai unor țări terțe;
(21) întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din
14 iunie 1971 privind aplicarea sistemelor de asigurări
sociale salariațilorș?
i familiilor acestora care se deplasează
în cadrul Comunității (1) stabileș?
te dispozițiile aplicabile în
materie de prestații ș
?
i contribuții la sistemul asigurărilor
sociale;
(22) întrucât prezenta directivă nu aduce atingere dreptului
statelor membre privind acțiunile colective de apărare a
intereselor profesionaleș?
i comerciale;
(23) întrucât instanțele competente ale diferitelor state trebuie
să colaboreze în aplicarea prezentei directive; întrucât
statele membre trebuie să prevadă măsuri corespunzătoare
în caz de nerespectare a prezentei directive;
(1) JO L 149, 5.7.1971, p. 2; Ediția Specială 1971 (II), p. 416. Regulament
modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 3096/95
(JO L 335, 30.12.1995, p. 10).
30 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 4
(24) întrucât este necesar să se garanteze aplicarea corectă a prezentei
directiveș?
i, în acest sens, să se prevadă o colaborare
strânsă între Comisieș?
i statele membre;
(25) întrucât, în termen de cel mult cinci ani de la data adoptării
prezentei directive, Comisia trebuie să reexamineze
modalitățile de aplicare a prezentei directive pentru a putea
propune, dacă este cazul, modificările necesare,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Domeniul de aplicare
(1) Prezenta directivă se aplică întreprinderilor înființate într-un
stat membru care, în cadrul prestării de servicii transnaționale,
detaș?
ează lucrători, conform alineatului (3), pe teritoriul unui stat
membru.
(2) Prezenta directivă nu se aplică personalului navigant al întreprinderilor
din cadrul marinei comerciale.
(3) Prezenta directivă se aplică în măsura în care întreprinderile
menționate la alineatul (1) iau una dintre următoarele măsuri cu
caracter transnațional:
(a) detaș?
area unui lucrător, în numele întreprinderii sau sub coordonarea
acesteia, pe teritoriul unui stat membru, în cadrul
unui contract încheiat între întreprinderea care face detaș?
ările
ș?
i destinatarul prestării de servicii care îș?
i desfăș?
oară activitatea
în statul membru respectiv, dacă există un raport de muncă
între întreprinderea care face detaș?
areaș?
i lucrător pe perioada
detaș?
ării sau
(b) detaș?
area unui lucrător pe teritoriul unui stat membru la o
unitate sau întreprindere care aparține grupului, dacă există
un raport de muncă între întreprinderea care face detaș?
areaș?
i
lucrător pe perioada detaș?
ării sau
(c) detaș?
area, în calitate de întreprindere cu încadrare în muncă
temporară sau întreprindere care a pus la dispoziție un lucrător,
a unui lucrător la o întreprindere utilizatoare înființată sau
care îș?
i desfăș?
oară activitatea pe teritoriul unui stat membru,
dacă există un raport de muncă între întreprinderea cu încadrare
în muncă temporară sau întreprinderea care a pus la dispoziție
lucrătorulș?
i lucrător pe perioada detaș?
ării.
(4) Întreprinderile dintr-un stat membru nu se pot bucura de un
tratament mai favorabil decât cele înființate în statul membru respectiv.
Articolul 2
Definiție
(1) În sensul prezentei directive, prin lucrător detaș?
at se înțelege
un lucrător care, pe o perioadă limitată, îș?
i desfăș?
oară munca pe
teritoriul unui stat membru diferit de cel în care lucrează în mod
normal.
(2) În sensul prezentei directive, noțiunea de lucrător este cea care
se aplică în legislația statului membru pe teritoriul căruia este
detaș?
at lucrătorul.
Articolul 3
Condiții de muncă ș?i de încadrare în muncă
(1) Statele membre asigură că, indiferent de legea aplicabilă
raporturilor de muncă, întreprinderile menționate la articolul 1
alineatul (1) garantează lucrătorilor detaș?
ați pe teritoriul lor
condiții de muncă ș
?
i de încadrare în muncă cu privire la
următoarele aspecte stabilite în statul membru pe teritoriul căruia
sunt executate lucrările:
— prin acte cu putere de legeș?
i acte administrativeș?
i/sau
— prin convenții colective sau sentințe arbitrale de generală
aplicare în sensul alineatului (8), în măsura în care acestea se
referă la activitățile menționate în anexă:
(a) perioadele maxime de lucru ș
?
i perioadele minime de
odihnă;
(b) durata minimă a concediilor anuale plătite;
(c) salariul minim, inclusiv plata orelor suplimentare; prezenta
literă nu se aplică sistemelor complementare de
pensii;
(d) condițiile de punere la dispoziție a lucrătorilor, în special
de către întreprinderile cu încadrare în muncă temporară;
(e) securitatea, sănătateaș?
i igiena la locul de muncă;
(f) măsurile de protecție aplicabile condițiilor de muncăș?
i de
încadrare în muncă a femeilor însărcinate sau care au născut
de curând, a copiilorș?
i a tinerilor;
(g) egalitatea de tratament între bărbați ș
?
i femei, precum ș
?
i
alte dispoziții în materie de nediscriminare.
În sensul prezentei directive, noțiunea de salariu minim, menționată
la alineatul (1) litera (c), este definită de legislațiaș?
i practica
națională a statului membru pe teritoriul căruia este detaș?
at lucrătorul.
(2) În cazul lucrărilor de montaj inițialș?
i/sau de primă instalare a
unui bun, care fac parte integrantă dintr-un contract de furnizare
de bunuri, indispensabile pentru punerea în funcțiune a bunului
furnizat ș
?
i executate de lucrători calificați ș
?
i/sau specializați ai
întreprinderii furnizoare, primul paragraf al alineatului (1) literele
(b)ș
?
i (c) nu se aplică dacă perioada detaș?
ării nu depăș?
eș?
te opt
zile.
05/vol. 4 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 31
Prezenta dispoziție nu se aplică activităților din domeniul construcțiilor
menționate în anexă.
(3) După consultarea partenerilor sociali, statele membre pot
decide, conform uzanțelor ș
?
i cutumelor statelor membre, să nu
aplice alineatul (1) litera (c) primul paragraf în cazurile menționate
la articolul 1 alineatul (3) literele (a)ș
?
i (b) dacă durata detaș?
ării
nu depăș?
eș?
te o lună.
(4) Statele membre pot, conform legislațiilor ș
?
i/sau practicilor
naționale, să prevadă derogarea de la dispozițiile alineatului (1)
primul paragraf litera (c) în cazurile menționate la articolul 1 alineatul
(3) literele (a)ș
?
i (b)ș
?
i de la o decizie a statului membru în
sensul alineatului (3) din prezentul articol, prin convenții colective
în sensul alineatului (8) din prezentul articol, cu privire la
unul sau mai multe sectoare de activitate, dacă durata detaș?
ării nu
depăș?
eș?
te o lună.
(5) Statele membre pot să prevadă acordarea unei derogări de la
alineatul (1) primul paragraf literele (b) ș
?
i (c) în cazurile menționate
la articolul 1 alineatul (3) literele (a)ș
?
i (b), dacă lucrările executate
sunt nesemnificative.
Statele membre care utilizează opțiunea menționată în primul
paragraf stabilesc criteriile pe care trebuie să le îndeplinească
lucrările executate pentru a fi considerate nesemnificative.
(6) Durata detaș?
ării se calculează în funcție de o perioadă de referință
de un an de la data începerii lor.
La calcularea acesteia, trebuie luată în calcul durata detaș?
ărilor
deja efectuate de lucrătorul care va fi înlocuit.
(7) Alineatele (1)-(6) nu aduc atingere aplicării unor condiții de
muncăș?
i de încadrare în muncă mai favorabile pentru lucrători.
Alocațiile specifice detaș?
ării sunt considerate parte a salariului
minim, în măsura în care nu sunt vărsate cu titlu de rambursare a
cheltuielilor suportate efectiv pentru detaș?
are, cum ar fi
cheltuielile de transport, cazareș?
i masă.
(8) Prin convenții colective sau sentințe arbitrale declarate de
generală aplicare se înțelege convențiile colective sau sentințele
arbitrale care trebuie respectate de către toate întreprinderile aparținând
sectorului sau profesiei respectiveș?
i care țin de domeniul
teritorial de aplicare al acestora.
În absența unui sistem de declarare cu aplicare generală a convențiilor
colective sau a sentințelor arbitrale în sensul alineatului (1),
statele membre pot, dacă hotărăsc acest lucru, să ia drept bază:
— convențiile colective sau sentințele arbitrale cu efect general
asupra tuturor întreprinderilor similare aparținând sectorului
sau profesiei respective ș
?
i care țin de domeniul teritorial de
aplicare al acestoraș?
i/sau
— convențiile colective încheiate de cele mai reprezentative
organizații ale partenerilor sociali pe plan național, aplicate pe
întreg teritoriul statului respectiv,
dacă aplicarea acestora la întreprinderile menționate la articolul 1
alineatul (1) garantează, în ceea ce priveș?
te aspectele enumerate la
alineatul (1) primul paragraf din prezentul articol, tratamentul
egal aplicat acestor întreprinderiș?
i întreprinderilor menționate în
prezentul alineat, care se găsesc într-o situație asemănătoare.
Există egalitate de tratament, în sensul prezentului articol, atunci
când întreprinderile naționale aflate în situații similare:
— sunt supuse, la locul de desfăș?
urare a activității sau în sectorul
respectiv, aceloraș?
i obligații, în ceea ce priveș?
te aspectele
enumerate la alineatul (1) primul paragraf, ca ș
?
i întreprinderile
care efectuează detaș?
ăriș?
i
— trebuie să impună aceste obligații cu aceleaș?
i efecte.
(9) Statele membre pot să prevadă ca întreprinderile menționate
la articolul 1 alineatul (1) să garanteze lucrătorilor în sensul
articolului 1 alineatul (3) litera (c) condițiile aplicabile lucrătorilor
cu contract pe durată determinată din statul membru pe teritoriul
căruia sunt executate lucrările.
(10) Prezenta directivă nu împiedică statele membre să impună,
în baza tratatului, întreprinderilor naționaleș?
i celor din alte state,
în mod egal:
— condiții de muncă ș
?
i de încadrare în muncă privind alte
aspecte decât cele menționate la alineatul (1) primul paragraf,
în măsura în care este vorba despre dispoziții de ordine
publică;
— condiții de muncăș?
i de încadrare în muncă stabilite prin acorduri
colectiveș?
i sentințe arbitrale în sensul alineatului (8), cu
privire la alte activități decât cele menționate în anexă.
Articolul 4
Cooperare în materie de informare
(1) În scopul punerii în aplicare a prezentei directive, statele
membre desemnează unul sau mai multe birouri de legătură sau
autorități naționale competente conform legislației ș
?
i/sau practicii
naționale.
(2) Statele membre prevăd cooperarea între autoritățile administrației
publice care, conform legislației naționale, au competență
în supravegherea condițiilor de muncă ș
?
i de încadrare în muncă
32 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 4
menționate la articolul 3. Această cooperare constă în special în a
răspunde cererilor de informare motivate ale acestor autorități cu
privire la punerea la dispoziție a lucrătorilor pe plan transnațional,
inclusiv în ceea ce priveș?
te abuzurile manifeste sau cazurile de
activități transnaționale considerate ilegale.
Comisiaș?
i autoritățile administrației publice menționate în primul
alineat colaborează strâns în vederea examinării dificultăților care
ar putea apărea în aplicarea articolului 3 alineatul (10).
Asistența administrativă reciprocă se furnizează cu titlu gratuit.
(3) Fiecare stat membru ia măsurile corespunzătoare pentru ca
informațiile privind condițiile de muncăș?
i de încadrare în muncă
menționate la articolul 3 să fie în general accesibile.
(4) Fiecare stat membru comunică celorlalte state membre ș
?
i
Comisiei birourile de legătură ș
?
i/sau organismele competente
menționate la alineatul (1).
Articolul 5
Măsuri
Statele membre iau măsurile corespunzătoare în cazul
nerespectării prezentei directive.
Statele membre se asigură că lucrătorii ș
?
i/sau reprezentanții
acestora beneficiază de proceduri corespunzătoare în vederea
aplicării obligațiilor prevăzute în cadrul prezentei directive.
Articolul 6
Competența judiciară
Pentru a aplica dreptul la condițiile de muncă ș
?
i de încadrare în
muncă garantate la articolul 3, o acțiune în instanță poate fi
introdusă într-un stat membru pe al cărui teritoriu lucrătorul este
sau a fost detaș?
at, fără a aduce atingere, acolo unde este cazul,
dreptului de a introduce o acțiune în justiție într-un alt stat, pe
baza convențiilor internaționale existente în materie de
competență judiciară.
Articolul 7
Punerea în aplicare
Statele membre adoptă actele cu putere de lege ș
?
i actele
administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive
până la data de 16 decembrie 1999. Ele informează de îndată
Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o
trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea
trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc
modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 8
Revizuirea de către Comisie
Până la data de 16 decembrie 2001, Comisia revizuieș?
te
modalitățile de punere în aplicare a prezentei directive pentru a
propune Consiliului, dacă este cazul, modificările necesare.
Articolul 9
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 16 decembrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Preș?
edintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Preș?
edintele
I. YATES
05/vol. 4 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 33
ANEXĂ
Activitățile menționate la articolul 3 alineatul (1) a doua liniuță înglobează toate activitățile din domeniul
construcțiilor care se referă la construirea, repararea, întreținerea, modificarea sau demolarea clădirilor, în special
lucrări de:
1. excavații
2. terasament
3. construcții
4. montareș?
i demontare a elementelor prefabricate
5. amenajare sau echipare
6. transformare
7. renovare
8. reparare
9. demontare
10. demolare
11. întreținere
12. întreținere, lucrări de vopsireș?
i curățare
13. îmbunătățiri.
34 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 4

Tipărire Email

Offers and bonuses by SkyBet at BettingY com

FGS FAMILIA

str. Biserica Doamnei nr. 3 Bucuresti, Romania

    • 021 312 38 86
    • 0752 06 44 10

     Fax:

    • 021 313 38 86  
    • 031 815 64 25 (direct)
    • 031 814 98 28 (direct)